Primeste viata in viata ta!

In tot ceea ce faci, iti poti reaminti de Natura ta. De Natura noastra. De Unica Natura. Poti aplauda, poti plange, poti zambi, poti suferi. Poti face orice simti, insa niciodata sa nu uiti cine esti si, mai mult, niciodata sa nu uiti ca esti.

Oriunde ai fi, realizeaza ca esti undeva. Oricum ai fi, realizeaza ca esti cumva. Oricine ai fi, realizeaza ca esti cineva. Si, bineinteles, realizeaza ca esti. De ce tu? De ce existi tocmai tu? De ce nu altcineva? De ce nu exista altcineva in locul tau? De ce tocmai tu ai primit aceasta onoare de a exista?

Pentru cu te esti alesul. Numai prin tine se putea manifesta ceea ce se manifesta acum prin tine. Numai prin tine Dumnezeu se putea manifesta in modul in care se manifesta prin tine. Esti aici pentru ca alta varianta nu exista. Esti aici pentru ca Dumnezeu te-a creat, dupa chipul si asemanarea Sa. Si stii ce este interesant? Ca, uneori, nici nu realizezi ce inseamna a exista.

De multe ori, omul este atat de incordat, incat nu isi permite sa traiasca. Si doare… Este dureros sa existi si sa simti ca nu traiesti. Insa, aceasta aparenta lipsa de viata nu face altceva decat sa te conduca la o deschidere catre viata. Cand nu traiesti fericirea, atunci te deschizi catre fericire, catre a o gasi, catre a o trai.

Prin orice mijloace, prin orice cai, viata ne inconjoara. De fapt, tot Ceea Ce Ne Inconjoara este Viata. Nimic nu este in afara Ei. Orice exista, este Viata sub respectiva forma. Iar Viata este Una si Aceiasi. Ea s-a divizat pentru a experimenta Totul, in acelasi Sfant Moment de Acum, pe Toate Caile si in Toate Modurile. Si asta se intampla chiar in acest moment de Acum: Viata se experimenteaza pe Ea, prin Tot Ceea Ce Este, adica prin Ea.

Iar tu ai viata, fiind trait de viata, fiind insasi viata. Acum, restul depinde doar de tine. Te poti impotrivi acestui proces sau poti sa te lasi condus de ritmul existentei. Si aici este cheia. Omul, in acceptiunea sa separatoare, crezandu-se fiinta superioara, a inceput sa construiasca tactici si metode pentru a trai, pentru a iubi, pentru a se manifesta. Insa, a uitat ca insasi analiza fericirii, il tine departe de fericire.

Fiinta superioara, cum isi spune omul, intelege ca pentru a crede ceva, trebuie mai intai sa isi demonstreze eficacitatea si rentabilitatea credintei sale. Si astfel a inceput sa emita judecati de valoare. Daca un anumit element existential nu patrunde in standardul de valori ale unui om, atunci acel element tinde sa fie considerat “slab”. Si aici intra in scena un adevar care poate transforma oricarui om perceptia asupra a Tot Ceea Ce Exista: Totul este Viata, iar Viata este Dumnezeu.

Daca etichetezi ceva ca fiind “slab”, nu faci altceva decat sa etichetezi drept “slaba” manifestarea Vietii, adica a lui Dumnezeu. De ce oare avem impresia ca tot ceea ce nu este in conformitate cu credintele noastre, este gresit sau slab? Am dus aceste criterii de separare la un rang foarte avansat si am ajuns sa ne luptam cu sange rece pentru ceea ce credem. Si facem asta in continuare. Ne luptam cu inversunare pentru ceea ce deja avem: Dragostea lui Dumnezeu.

Fiecare dintre noi are propria relatie cu Dumnezeu, dar se pare ca omenirea inca nu a inteles ca nu exista o singura varianta de a ajunge la Dumnezeu. Calea Lumii contine toate caile lumii. Dumnezeu nu inseamna limita sau ingradire. Dumnezeu se manifesta prin Infinit. Si nici macar Infinitul nu este Calea, caci Infinitul este doar una dintre caile lumii.

Dar, nu este nicio problema. Chiar daca, din anumite motive, in sanul omenirii sunt pastrate si idolatrizate elementele care ne vorbesc neincetat despre separare, Viata isi urmeaza cursul, deoarece Ea stie ca pana si separarea se produce doar pentru a evidentia Unirea. Totul face parte din aceasta evolutie catre Acolo Unde Suntem Deja. Si separarea este, de asemenea, manifestarea Vietii, iar daca viata inca mai ingaduie prezenta separarii in acest plan existential, inseamna ca separarea inca mai are un rol de jucat pe aceste meleaguri.

Acum, depinde doar de noi daca alegem sa traim prin separare, sau daca alegem sa observam constient separarea si sa traim constient Unirea prin separare, caci acesta a fost motivul pentru care separarea s-a produs: ne-am separat tocmai pentru a trai extazul Re-Unirii. Scena Re-Unirii ar fi fost prea frumoasa pentru a nu exista. Asa ca Dumnezeu ne-a oferit acest cadou, separarea, pentru ca noi sa ne bucuram de Unire. Insa, aspectul cheie al acestui proces este ca niciodata nu suntem Ne-Uniti. Suntem Una si Aceiasi: Viata.

Stiu ca exista multe aspecte care ne vorbesc despre separare. Insa, inainte de a le condamna, haideti sa acceptam ca daca ele sunt inca aici, acum, inseamna ca inca mai au sa ne arate ceva despre noi. Inainte de a condamna un element al acestei realitati, intreaba-te de ce acest element inca mai exista in plan existential. Daca nu ar fi trebuit sa existe, cu siguranta nu exista.

Inainte de a critica elementul de langa tine, incearca sa inveti ceva din prezenta acelui element in realitatea ta, pentru ca nimic nu patrunde degeaba in lumea in care traiesti. Viata ta este traversata de catre alte vieti, sub diverse forme, tocmai pentru ca tu, identitatea individuala, sa te regasesti in entitatea individuala care intra in relatie, constienta sau nu, cu tine. Si pana la urma, in realitatea ta, separarea va exista in viata doar pana in clipa in care nu te vei mai observa ca fiind diferit de Tot Ceea Ce Este.

Tu joci atat rolul observatorului, cat si cel al observatului, insa cel care observa si cel care este observat, sunt Una si Aceiasi. Pe ei ii separa doar relativitatea perceptiilor asupra lor insasi. Insa, cel care isi formeaza o perceptie, este Unul si Acelasi cu elementul perceput. Pentru ca suntem cu totii manifestarea Esentei Atotcreatoare si Omniprezente. Asa ca, Suflet drag, daca tu esti cel de langa tine, atunci cine daruieste si cine primeste?

Ofera iubire! Si ofera iubire fara niciun interes, pentru ca, oricum, cel care va primi esti tot tu, sub respectiva forma. Si nu te astepta sa primesti tot ceea ce ai oferit, caci asta ar fi o limitare. Nimic nu se pierde. Circuitul energetic isi urmeaza cursul, iar viata se va manifesta in realitatea ta sub forme libere, neingradite si nelimitate. Ofera iubire. Atat. Fara a astepta nimic, pentru ca, acum realizezi, si daca ar fi sa nu ai “nimic”, nimicul este o noua manifestare a Vietii, iar viata este Totul.

Caci si singur de vei fi, Dumnezeu va fi langa tine mereu. Iar tu, cu aceasta cunoastere, vei intelege ca niciodata nu ai fost singur. Si vei multumi ca Tot Ceea Ce Este este Exact Asa Cum Este, iar daca este Asa Cum Este, inseamna ca Este Cum Trebuia Sa Fie. Iar daca accepti ca Totul Este Exact Asa Cum Trebuia Sa Fie, atunci te eliberezi de orice urma de indoiala asupra a Ceea Ce Este, pentru ca vei sti ca Dumnezeu este Tot Ceea Ce Este si Tot Ceea Nu Este. Si teama va disparea. Si intunericul se va lumina. Si libertatea se va aseza. In Viata Ta.

.