A trai constient imbratisarea Luminii
In fiecare viata fizica exista perceptia constanta, care este elementul in jurul caruia se formeaza insasi propria realitate. Si, intr-adevar, propria realitate este un element dependent. Dependent de tine, pentru ca tu, “tu” cu “t” mic, traiesti in lumea relativa, unde dependenta este un element vital.
A fi dependent de mediu este o definitie a ancorarii intr-o realitate comuna, insa nu in Unica Realitate, ci intr-o realitate comuna. A fi ancorat in realitatea comuna, inseamna a trai ceea ce comunul inconstient traieste. Probabil ca deja stii: ador jocurile de cuvinte; ador sa fac din cuvinte un joc misterios, menit sa ne induca in mod constient o stare de inconstienta.
Ok. Care este treaba cu realitatea comuna? Realitatea comuna este realitatea formata in jurul societatii. Si nu, nu este o definitie, ci este doar o eticheta pe care eu am aplicat-o, constient, asupra cumulului de convingeri ale societatii relative, in care uneltele noastre, adica trupurile, isi modeleaza existenta fizica.
Avand procesul tehnologic la un nivel pe care relativul din noi il numeste “dezvoltat”, observam faptul ca informatiile ajung la noi cu o foarte mare usurinta. Iar acum incepe distractia… Ce alegem sa facem cu ceea ce primim? Cum modelam cadoul care tocmai a sosit in viata noastra?
Primim informatii in fiecare Acum al existentei noastre. Si aici ma refer atat la informatiile pe care le constientizam, cat si la informatiile pe care inca nu le descifram prin nivelul activitatii mintii noastre constiente.
Ce face omul cand primeste o informatie inalta? O analizeaza. Aici el isi construieste o granita constienta intre Ceea Ce Este Cu Adevarat (Absolutul) si ceea ce nu este cu adevarat (relativul). Aceasta relatie se poate defini prin indoiala. In clipa in care simti, spre exemplu, sa iti oferi toti banii unui om de pe strada, atunci intervine indoiala si de foarte multe ori mergi pe mana fricii si ignori informatia venita la Nivel Inalt.
Acesta este un exemplu menit sa ne arate faptul ca omul isi doreste ghidare Divina, iar in clipa in care o primeste, alege sa ii intoarca spatele pentru a continua in agonia unei societati relative, construite, pana acum, in mare masura prin intermediul fricii. Si este perfect axact asa cum este, pentru ca este exact asa cum trebuia sa fie. Procesul de evolutie isi urmeaza cursul.
Ce il impiedica pe om sa accepte neconditionat ghidarea Inalta? Convingerile tematoare acumulate in urma experientei comune a societatii. Mediul exterior isi pune amprenta pe convingerile si credintele tale exact atat cat ii permiti tu. Pare “absurd” pentru o minte angrenata in teama societatii sa renunte la toti banii din buzunar atunci cand simte ca un om de pe strada ar avea mai multa nevoie de ei. De ce? Din teama. Din frica. In acest mod se creeaza o impotenta fictiva la nivel de minte constienta, care te conduce dureros prin labirintul zonei tale de siguranta, pe care o adori. Insa nu tu adori aceasta plasa de siguranta, ci fricile tale.
“Datoriile” pe care le ai, “obligatiile” pe care le ai, “imprumuturile” luate de la banca, toate acestea fac din tine o manifestare fizica, pe care, sincer iti spun, nu o adori si nu o placi deloc. De multe ori iti spui ca tu “crezi” in Dumnezeu, insa ce inseamna asta pentru tine? Este vorba doar despre vorbe? Este o afirmatie facuta doar la nivel verbal? Daca tu crezi cu adevarat in Dumnezeu, atunci crezi si simti ca faci parte din Planul Divin. Dumnezeu este Totul. Intregul. Puterea Atotcreatoare. Spune-I cum doresti! Acum priveste din aceasta perspectiva: daca simti sa oferi ceva, aceasta simtire este o informatie pe care o primesti, nefiind necesar sa o gandesti. Intuitia este soapta Sufletului, iar Sufletul esti Tu. Adevaratul Tu.
Cand Sufletul iti sopteste ceva, inseamna ca Adevarul iti vorbeste. Atunci primesti informatia. Restul depinde de tine. Daca alegi sa gandesti aceasta informatie, daca alegi sa gandesti Ceea Ce Nu Poate Fi Gandit, atunci te indepartezi de trairea constienta in Planul Divin. Daca alegi sa gandesti, atunci te lasi trait de posibilitatea unei decizii luate de societate, prin tine. In clipa in care te raportezi la societate, atunci convingerile si credintele mediului exterior iti populeaza realitatea si o domina constant, iar din aceasta scena se naste o decizie bazata pe nivelul vibrational al comunului relativ.
Avand liber arbitru, primul pas depinde de tine, deoarece Ansamblul Existential nu iti va stirbi dreptul de a decide, pentru ca in acest fel, prin libertatea in fiirea relativa, tu traiesti ceea ce creezi incontinuu la nivel mental si sentimental. Deci, ai primit Ghidare. Ce faci cu Ea? O accepti sau o lasi la stadiul de posibilitate, in speranta ca devine o probabilitate?
Daca simti sa faci ceva, atunci sa fii sigur ca aceasta actiune te duce catre Sus, catre angrenarea constienta in Planul Divin. Pentru a face acest pas, nu iti trebuie nimic, pentru ca nevoile sunt doar fictiuni menite sa te determine sa apreciezi libertatea. Insa, sa nu trecem cu vederea faptul ca frica joaca un rol foarte important in vietile oamenilor. Esti acolo unde te-au lasat propriile convingeri si temeri sa ajungi. Bineinteles, esti acolo unde trebuia sa fii, caci Totul te-a adus aici. Si ce faci acum? Te-ai intalnit cu aceste cuvinte. Ce alegi sa faci cu ele?
Planul Divin nu poate da gres, caci este construit perfect chiar de catre Perfectiune. In clipa in care faci ceea ce simti in mod neconditionat, fara niciun fel de asteptare sau indoiala, atunci te deschizi in mod natural catre a primi, pentru ca primesti ceea ce oferi. In mod multiplicat. Acesta este Jocul Vietii! Complicat de simplu!
Nevoile fizice precum banii, obligatiile si posesiunile joaca rolul unor tentatii menite sa ne atraga printr-o oferta palida exprimata prin intermediul plasei de siguranta a societatii. Si isi fac rolul foarte bine! Insa, tu simti ca esti mai mult decat atat. Tu simti ca poti straluci. Simti ca te poti inalta.
Paseste cu incredere in Perfectiunea Planului Divin si permite-i vietii sa traiasca prin tine! Intunericul nu te poate atinge cand iti abandonezi fiirea in Imbratisarea Luminii.
|
Urmărește-l pe Cătălin pe…